Tatal meu, preotul, care s-a urcat la cer - Constantin Virgil Gheorghiu

Această lucrare a scriitorului și teologului Virgil Gheorghiu reprezintă un testament spiritual în care autorul își rememorează copilăria petrecută în casa parohială, alături de tatăl său, preotul Constantin Gheorghiu. Textul îmbină amintirile personale cu reflecții teologice profunde, transformând autobiografia într-o mistagogie literară accesibilă. Opera explorează concepte precum „ora vesnică” și viitorul eshatologic al ființei umane, oferind un manifest al demnității creștine într-o epocă marcată de nihilism. Este o invitație la regăsirea spiritualității și a identității românești prin prisma unei conștiințe religioase vaste, reflectând experiența unui autor cu renume mondial, exilat în Franța.