Tacerea lacrimilor - Florin Codleanu

Eu am sa dorm rascolind prin lada cu vise, unde spicele se coc poleind palme de pamant; Sentimentul neconditionat al iubirii mereu ma provoaca la zbor La inaltimi, la tacere si la dragoste. De ce? Pentru ca eu pot sa zbor Si sa iubesc... Dar sunt eu... si treaz si adormit Sunt eu, omul, care nu vrea decat liniste si libertate! Sculptez zilnic, cate o fila de care ma bucur si e frumos... Daltile imi stau la indemana mereu precum unui sculptor batran. Si inca pot visa, iar asta ma tine treaz in lumea viselor de unde scriu ce nu va muri niciodata. Poezia, versul, strofa...poetul.