Violet - Iulia-Florentina Paciurea

Violet era gandul meu caci la primavara aveam de gand sa cumpar cateva vaze de flori si sa culeg zilnic cateva buchetele violet. Violet era gandul meu caci ploaia imi amintea de camera mea de la mansarda conacului Monroe si de tavanul valurit si plin de vise. M-am dus la fereastra si prin perdeaua stravezie, prin geamul ud si aburit, invaluit de noapte, dar luminat putin de raza de lumina ce ajungea din casa pana in curte am zarit un vis, o fantasma, o iluzie. Auzeam pasii sai rari si apasati lasand urme in pamantul ud de afara si sub ochii mei iluzia deveni fantasma si fantasma deveni vis si visul deveni realitate si viata mea incepu.