Vise, versuri, vieti - Vlad Oncescu

Poezia asta e smulsa din roca n Sufletului meu incetosat. n Ea se tanguie ca foca n Si-are un suras uitat … n Poezia asta imi macina mintea, n Curge totusi ca un vis … n Apoi se-aseaza precum lintea n Intr-un castron din Paradis! n Poezia asta violeaza hartia n Si se aude o inima urland … n Poezia asta domina vria, n Dar apogeul ei este bland! n Poezia asta e scrisa cu sange, n Neuronal, oniric, abisal … n Eu sper ca ea nu se va stinge, n Inghitind orice soi de final!…